Catia, gustul amar al trădării

Editura Izvorul Cuvântului
30,00 Lei   27,00 Lei
Suntem acum la cea mai recentă și complicată existență a Catiei, prietena Paulei din primul roman. Viața ei deosebit de interesantă ne va spune cum e gustul amar al trădării. Da, așa e și titlul, Catia, gustul amar al trădării. Știm cu toții că în viață dăm și  de amar. Catia a avut parte doar de tristeți sau viața a premiat-o pentru forța și curajul cu care i-a înfruntat pe cei ce i-au provocat suferință? Întrebarea e, cum e cu cei ce au gustat  la rândul lor, din vina ei din același pocal?
 
In stoc

Durata de livrare: 48-72 ore

Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: C000014 Ai nevoie de ajutor? 0737401870 / 0734367447
Adauga la Wishlist Cere informatii
  • Descriere
Ne aflăm în fața celui de al patrulea roman al autoarei canadiene, de origine română, Mara Popescu-Vasilca, o autoare care, pe măsura scrierii romanelor, își cristalizează un stil propriu.
Observăm, în acest fel, că vieți obișnuite, cu o normalitate întrecută de realitate, în senzațional, pot deveni povești de roman, dacă sunt bine puse în valoare.
Aici vorbim, în primul rând, de construcția profilului psihologic al personajelor, vorbim despre o încărcătură emoțională bine dozată, dar și despre scene erotice foarte bine conturate, fără a fi vulgare.
Sub aceste auspicii se află și Catia, gustul amar al trădării, nu aș spune o continuare a romanului Paula, împlinire târzie, cât, mai degrabă, o paralelă, o completare a acestuia. Viețile personajelor principale se întretaie, iar dacă romanul Paula, împlinire târzie este bazat pe elemente autobiografice autentice, și acest volum, Catia, gustul amar al trădării are la bază, cu siguranță, un filon real.
Catia este o tânără luată de valurile vieții cu totul nepregătită, dar dacă ținem cont că majoritatea acțiunii se petrece în timpul comunismului, în care maturizarea adolescentului era un proces mai îndelungat și mai anevoios ca cel din zilele noastre, acest lucru era aproape normal, ajutat, e adevărat, de o scară a valorilor morale și etice mult mai aproape de ce ar trebui să fie.
Astfel, iubirile sau, mai bine zis, iluziile iubirii tinerei femei o fac pe aceasta să simtă gustul amar al trădării, și aici nu vorbim de acea trădare clasică a bărbatului.
Trădată, îndeosebi, în așteptările ei, Catia se refugiază în propria persoană, culegând nectarul amar al amăgirilor din viață, transformându-l într-o iubire pură, cea pentru copiii ei.
Poate pentru generația tânără, acele vremuri sunt mai greu de înțeles și acceptat, dar au fost vremuri în care s-au format generații întregi, în care securitatea era omniprezentă lângă noi, putea fi iubitul(a) sau vecinul(a), oricând, fără scrupule și fără milă.
De asemeni, clanurile de cartier, cu filiere naționale sau chiar internaționale, chiar dacă nu la fel de vizibile ca în zilele noastre, își făceau prezența în viața publică de atunci. De multe ori, acestea erau controlate și dirijate de organele vremii sau măcar tolerate până la un punct.
Romanul Catia, gustul amar al trădării trebuie citit în contextul de atunci și al evenimentelor ce au urmat apoi.
A încerca să înțelegem firul acțiunii fără a lua în calcul și contextul social-politic și moral al vremii, ar fi un fapt mai greu de digerat.
Elementele de ficțiune întâlnite în carte vin doar să romanțeze povestea, să sporească o emoție deja existentă, încercând să dea un nou contur stărilor de fapt.
Romanele Mariei Popescu-Vasilca atrag pentru că, de multe ori, ne regăsim în una dintre ipostazele în care sunt puse personajele.
Povestea de viață poate fi oricând povestea mea, povestea ta, iubirile și dezamăgirile vieții le trăim cu toții la fel, fiecare situație fiind particularizată prin conjuncturile dezvoltării personale.
De ce merită să citiți romanele Marei Popescu-Vasilca?
Pentru că, fără a urmări senzaționalul, autoarea reușește să zugrăvească, prin poveștile ei, un tablou al unui generații care a cunoscut inhibițiile impuse de niște reguli stricte, dar care, în subconștient, a reușit să le depășească.
Un fapt banal astăzi, a avea patru copii cu tați diferiți, la vremea respectivă ar fi atras atenția autorităților, dar câte mii de femei nu au traversat acest calvar doar din iubirea pentru acele suflete nevinovate, rod al iubirii și al trădării, o trădare mai ales a sinelui înaintea celei a partenerului(ei).
În încheiere aș putea spune că romanele Marei Popescu-Vasilca nu sunt altceva decât o oglindă a sufletelor noastre.
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat in wishlist!

A fost sters din wishlist!